De ce este important să ne cunoaștem grupa de sânge și factorul Rh? Dincolo de importanța lor esențială în situații medicale de urgență sau în cazul unei transfuzii, aceste informații pot influența compatibilitatea în timpul sarcinii, riscul anumitor boli și chiar aspecte legate de nutriție. În continuare, prezentăm o analiză detaliată a sistemului grupelor sanguine, cu tot ce trebuie să știi despre ele.
Ce sunt grupele de sânge?
Sângele uman este clasificat în funcție de prezența sau absența anumitor antigene pe suprafața globulelor roșii. Cel mai utilizat sistem de clasificare este sistemul ABO, stabilit la începutul secolului XX de imunologul austriac Karl Landsteiner, laureat al Premiului Nobel.
Sistemul ABO împarte sângele în patru grupe principale:
-
Grupa A: are antigenul A pe celulele roșii și anticorp anti-B în plasmă.
-
Grupa B: are antigenul B și anticorp anti-A.
-
Grupa AB: are ambii antigeni (A și B), dar nu are anticorpi specifici în plasmă. Este cunoscută ca „recipientul universal”.
-
Grupa O: nu are niciun antigen, dar are ambii anticorpi (anti-A și anti-B). Este considerată „donatorul universal”.
Factorul Rh – ce este și ce rol are
Pe lângă sistemul ABO, sângele este clasificat și în funcție de factorul Rh, o altă proteină care poate fi prezentă (Rh pozitiv) sau absentă (Rh negativ) pe suprafața eritrocitelor.
-
Rh pozitiv (Rh+): înseamnă că antigenul D este prezent.
-
Rh negativ (Rh–): înseamnă că antigenul D este absent.
În România, aproximativ 85% din populație este Rh pozitivă, iar 15% Rh negativă.
Compatibilitatea între grupele de sânge
În cazul transfuziilor, compatibilitatea între grupele de sânge este esențială. Dacă o persoană primește sânge de la o grupă incompatibilă, sistemul imunitar poate declanșa o reacție severă, care poate fi fatală.
Tabel orientativ de compatibilitate:
| Grupa de sânge a pacientului | Poate primi sânge de la: |
|---|---|
| A | A, O |
| B | B, O |
| AB | A, B, AB, O (recipient universal) |
| O | O (donator universal) |
La aceasta se adaugă și compatibilitatea Rh:
-
Persoanele cu Rh negativ pot dona sânge atât persoanelor Rh–, cât și celor Rh+.
-
Dar ele pot primi sânge doar de la Rh–, pentru a evita reacțiile de respingere.
Rh-ul în sarcină: un aspect vital
Incompatibilitatea Rh poate deveni o problemă gravă în timpul sarcinii. Dacă mama are Rh negativ, iar fătul moștenește Rh pozitiv de la tată, organismul mamei poate considera globulele roșii ale fătului ca fiind „străine” și poate produce anticorpi împotriva acestora.
Această reacție se numește boala hemolitică a nou-născutului și poate avea consecințe grave. Din fericire, medicina modernă permite prevenirea acestei complicații prin administrarea unei injecții cu imunoglobulină anti-D, care blochează răspunsul imun al mamei.
Influența grupei de sânge asupra sănătății
Studiile recente sugerează că grupa de sânge poate influența predispoziția către anumite boli:
-
Grupa A: asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer gastric.
-
Grupa B: uneori corelată cu un risc mai mare de diabet de tip 2.
-
Grupa AB: poate avea un risc mai mare de probleme cognitive la bătrânețe.
-
Grupa O: pare să ofere o protecție mai mare împotriva cheagurilor de sânge, dar poate avea un risc crescut de ulcere.
Importanța donării de sânge
Cunoașterea propriei grupe de sânge nu este doar un act de conștientizare personală, ci și unul de responsabilitate socială. Donatorii de sânge salvează mii de vieți anual. În special, donatorii cu grupa O negativ sunt extrem de valoroși, întrucât pot fi compatibili cu orice pacient, în urgențe.
Cum îți afli grupa de sânge?
Grupa de sânge poate fi determinată printr-o analiză simplă de sânge, care se face fie la cerere într-un laborator de analize, fie în contextul donării de sânge. În multe cazuri, este trecută și în fișa medicală sau pe carnetul de sănătate.
