Mancarea nesanatoasa iti poate provoca dureri de cap

Mancarea nesanatoasa iti poate provoca dureri de cap

111
0
DISTRIBUIȚI

Durerea_de_capEstimarile arata ca 10% dintre barbati si 25% dintre femei sufera de migrene ocazional sau in mod regulat. Adesea, acestea pot fi cauzate de anumite alimente, spun cei care sufera de migrene.

loading...

Migrena se caracterizeaza prin crize care dureaza de la 4 la 72 de ore, marcate de dureri de cap pulsatile, care afecteaza o parte a craniului, greata si/sau varsaturi, sensibilitate la lumina (fotofobie) si sunet (fonofobie), cu agravare a starii la efort. Intr-o treime din cazuri, migrena este insotita de aura, mai ales oftalmica (aparitia punctelor sau liniilor in campul vizual).

Migrena este o boala cu o componenta ereditara puternica, dar se stie totodata ca numerosi factori pot fi implicati in declansarea crizelor: tulburari desomn, stres, surmenaj, menstruatia, expunerea la lumina, zgomot, mirosuri, schimbarea brusca de temperatura, efort fizic sau intelectual, precum si anumite produse alimentare, afirma suferinzii. Iata cateva exemple despre care cei care sufera de migrene spun ca pot declansa o criza.

– Alimentele care contin amine vasoactive (tiramina, histamina, feniletilamina): vin rosu, branza, peste, carne, ciocolata, bere, drojdie, crustacee, varza, smochine, ceapa sau anumite tipuri de fasole.

– Alimente care contin glutamat de sodiu, un potentiator de gust folosit in bucataria chinezeasca, care se gaseste in sosul de soia, ciorbe, supe, conserve si feluri gata preparate. Glutamatii sunt in mod inerent prezenti in multe alimente bogate in proteine, cum ar fi mazare, rosii, ciuperci, cereale, carne si peste.

– Produse alimentare care contin nitriti, cum ar fi carnea procesata (sunca, salam, carnati, pateu etc.).

– Alimentele care contin sulfiti, cum ar fi vinul si carnea rosie.

– Legumele care contin multi nitrati, cum ar fi telina, andivele, spanacul, salata verde, feniculul, varza chinezeasca sau sfecla.

– Fructe ca avocado, banane si citrice.
– Nucile si preparatele cu nuci.

– Produse lactate procesate, cum este iaurtul.

– Aspartamul, indulcitor artificial.

– Bauturile si alimentele care contin cafeina: cafea, ceai, cola, cacao, unele bauturi energizante si ciocolata. Asocierea este paradoxala deoarece, potrivit celor care sufera de migrene, acestea pot fi declansate de un exces sau de un deficit de cafeina.

Relatia dintre alimente si migrene este descrisa ca fiind una de la cauza la efect: un aliment sau un grup de alimente contribuie la declansarea unei crize. Dar, atunci cand situatia este mult mai putin clara, sunt avansate mai multe ipoteze in incercarea de a intelege mai bine legatura pe care pacientii o stabilesc intre migrena si alimentatie.

Cum srau lucrurile in realitate

Migrena nu ar fi provocata de un anumit aliment, dar in faza initiala a crizei, numita prodromica, atunci cand simptomele nu sunt inca prezente, s-ar declansa dorinta de a manca un anumit produs, cum este de exemplu ciocolata: in acest caz nu consumul de ciocolata este cauza, ci consecinta.

O alta ipoteza este ca nu alimentele sunt responsabile de criza migrenoasa, ele fiind in mod gresit incriminate de catre cei care sufera de astfel de dureri de cap. De exemplu, dupa o cina cu prietenii, migrena este pusa pe seama consumului de vin, a unei varietati de peste sau unui anumit tip de branza, cand in realitate este consecinta unei stari de oboseala, de lipsa de somn, stres sau toate impreuna.

Unii oameni sunt sensibili la componente alimentare precum nitritii sau sulfitii. Vorbim despre intoleranta alimentara sau pseudo-alergie. Aceasta reactie duce la dureri de cap si la alte fenomene, cum este starea de greata. Dar acestea nu trebuie confundate cu migrena.

Pentru a stabili mai exact legatura dintre unele alimente si declansarea migrenelor, este utila in primul rand eliminarea temporara a unui aliment sau a unor alimente considerat suspecte. Daca atacurile de migrena dispar, atunci este posibil ca alimentul/alimentele respective sa fi fost cauza.

O metoda de a determina acest lucru cu mai multa precizie este reintroducerea lor si, in cazul in care durerile de cap reapar sau redevin mai frecvente, atunci produsele cu pricina trebuie intr-adevar evitate.

O alta abordare consta in a nota tot ceea ce se mananca sau se bea si a corela aceste informatii cu debutul unei crize in urmatoarele douazeci si patru de ore. Daca un produs alimentar apare sistematic sau frecvent pe lista, se va proceda asa cum s-a descris anterior: se va indeparta si, daca va fi cazul, se va reintroduce pentru a-i verifica efectul.

Si unele obiceiuri alimentare pot juca un rol in debutul migrenei. A manca prea putin, a sari peste o masa, a tine post sau dieta poate provoca o scadere a glucozei in sange si o crestere a productiei de serotonina. Aceasta eliberare excesiva de serotonina este asociata cu o contractie a vaselor de sange din creier si apoi cu o dilatare: acest mecanism contribuie la simptomele migrenei.

O glicemie prea scazuta duce la cresterea fluxului de sange la creier, care trebuie sa fie hranit cu zahar, ceea ce poate actiona, de asemenea, asupra fenomenului de contractie/dilatare a acestor vase de sange.

Fluctuatiile nivelului de zahar in sange intervin in acelasi sens: a sari peste mese, apoi a manca o gustare dulce vor provoca o crestere brusca a glicemiei, iar efectul se traduce printr-o migrena. Prin urmare, este important sa nu se sara peste mese, mesele sa fie la ore regulate, iar organismul sa fie bine hidratat pe tot parcursul zilei.

Pentru a identifica ce anume declanseaza migrena, este util si sa se tina timp de cateva luni un „jurnal al durerilor de cap”, in care sa fie notate minutios caracteristicile crizelor. Sarcina poate parea putin plictisitoare, dar aceasta abordare da rezultate excelente