Controlul maselor si radiatiile electromagnetice

Controlul maselor si radiatiile electromagnetice

134
0
DISTRIBUIȚI

haarpÎn ultima vreme, a devenit tot mai limpede că atât în cazul tehnologiei nucleare, cât și în cazul tehnologiei bazate pe radiațiile electromagnetice (REM), în care suntem atât de „îmbăiați” zi și noapte, cel mai adesea fără știrea și consimțământul nostru, suntem obligați cu toții să suportăm efectele nefaste ale radiațiilor.
Putem spune că suntem supuși unui experiment gigantic, care a cuprins întregul glob și în care electro-poluarea, stresul biologic, tensiunile psiho-mentale și neregularitățile sistemului judiciar ne afectează pe toți în cel mai înalt grad. În ciuda faptelor, cei mai mulți oameni preferă, în mod iresponsabil, să ignore această realitate, fiindu-le mai comod să își închipuie că tot ce se petrece este doar rodul erorii sau al ignoranței generale. Adevărul este că impactul pe care telefonia mobilă și tehnologia WiFi le au asupra organismului uman și pericolele inerente tehnologiei electromagnetice le sunt demult chiar foarte bine cunoscute cercetătorilor implicați în studiile finanțate de armată, începând cu proiectul Pandora, desfășurat la mijlocul anilor ’60.

Nu există dubii că suntem „îmboldiţi” şi „mânaţi” electromagnetic

loading...

De la apariția radarelor, simptomele grave ale operatorilor de radar – sterilitate, căderea părului, cataractă, proliferarea globulelor albe și modificările cromozomiale, precum și copiii născuți cu sindromul Down – au punctat drumul dezvoltării acestor aparate. Răspunsul oficialilor din structurile de conducere ale armatei la protestele și revendicările celor care aveau probleme de sănătate s-a rezumat la impunerea unor măsuri de securitate și a unor coduri și mai secrete pentru aceste operațiuni și proiecte negre și ignorarea completă a oricăror efecte nefaste în manualele tehnice și în normele de protecție. Tehnologia a fost dezvoltată fără a ține seama de impactul distructiv pe care ea îl are asupra ființei umane. Războiul Rece și câmpul deschis de cercetare pentru tehnologia aparaturii REM (radiaţii electromagnetice) au fost considerate prioritare, sănătatea populației fiind astfel complet desconsiderată.

La mijlocul anilor ’90, Institutul Național American de Standarde a adoptat nivelurile de siguranță ale Institutului de Inginerie Electrică și Electronică (The Institute of Electrical and Electronics Engineers ‒ IEEE): astfel, limitele câmpurilor electrice și magnetice trebuie să se încadreze între 300 kHz și 100 GHz, pentru siguranța publică, aceasta în condițiile în care majoritatea sistemelor electrice de utilitate publică din SUA, Europa și Japonia funcționează pe o frecvență de 50-60 Hz. În ceea ce privește emitanța (radianța) suprafeței unui material, limitele acesteia au fost stabilite la 1-10 microW/cm2 – valori care erau departe de standardul Rusiei sovietice. Dacă limita sovietică de 1-10 microW/cm2 la locul de muncă ar fi fost adoptată în SUA, 90% din stațiile radio FM ar fi trebuit închise. În ceea ce privește standardele ratei de absorbție specifică (SAR) pentru telefoanele celulare și turnuri (antene, relee), Comisia Federală pentru Comunicații s-a bazat din nou pe IEEE, ca și pe Consiliul Național pentru Radio Protecție și Măsurători, și apoi a adunat legiferări de la FDA (Food and Drug Administration), Agenția de Protecție a Mediului și Administrația pentru Sănătatea și Siguranța Muncii; niciuna dintre aceste autorități nu a controlat standardele (respective) prin studii și cercetări, alegând, în schimb, să creadă povestea celor de la IEEE, care pretind că efectele REM non-termice nu sunt periculoase, în ciuda evidențierii repetate a efectelor biologice nefaste apărute după REM non-termice de 1.000-10.000 microW.

De aceea nu trebuie să ne surprindă că niciunul din aceste standarde nu a fost legiferat. Capii complexului militar-industrial continuă să folosească frecvențele și puterea care le convin pentru orice sistem, începând de la aparatul care funcționează cu baterie și continuând cu aparatura electronică, sistemele antifurt, detectoarele de metale, trenurile electrice, sistemele de navigație aeriană și maritimă, comunicațiile militare, liniile de putere de mare voltaj, stațiile lor care funcționează ca niște antene gigantice pentru frecvențe extrem de joase (ELF – extremely low frequency) la 60 Hz și așa mai departe.
Câmpurile de unde radio de extrem de joasă frecvență (ELF) ne bombardează oriunde, trupul uman funcționând ca o antenă (ca un receptor). De fapt, sistemele ambientale cu frecvențe foarte joase (ELF) își suprapun frecvențele și ne „impulsionează” ființele, perturbând ciclurile biologice normale și subminând astfel funcționarea sistemului imunitar.

Frecvența rezonantă de vârf se află la mijlocul benzii de foarte înaltă frecvență (VHF – very high frequency) (30-300 MHz) și include frecvențele radio FM, cele pentru televiziune, stațiile de telefonie mobilă de pe Pământ, comunicațiile la distanță mare cu modemuri radio, comunicațiile radio ale amatorilor, comunicațiile maritime, controlul traficului aerian etc.

Cablurile supraconductoare cresc puterea câmpului din jurul liniilor de curent de 20 de ori, cuptoarele cu microunde răspândesc în mediul înconjurător până la 5.000 de microW și (astfel) densitatea cumulată de unde radio din jurul nostru depășește de 200 de milioane de ori nivelul natural al radiațiilor solare, incluzând furtunile magnetice solare care influențează rezonanța Schumann. După cum știm, chiar și aceste furtuni au un mare impact asupra stării noastre psiho-emoționale, fapt reflectat în nivelul crescut de internări în spitalele de psihiatrie pe durata desfășurării acestora.

Sistemul nostru imunitar este sub asalt

În ciuda dezinformării practicate de mass-media corporatistă, aceia dintre noi care au fost atenți știu că undele de frecvență extrem de joasă (ELF) au impact asupra tuturor formelor de viață și că acestea pot face mai mult rău decât cele de frecvență înaltă, mai ales când este vorba de frecvențe radio și absorbție de microunde. În cartea sa apărută în anul 1985, Trupul electric: electromagnetismul și fundamentul vieții, medicul Robert O. Becker ne avertizează că ar trebui să fim mult mai preocupați și mai informați în ce privește frecvențele ELF.

„Problemele majore vin de la frecvențele foarte joase, dar și frecvențele foarte înalte au aceleași efecte dacă sunt setate sau modulate în gama ELF. Aceasta se petrece cel mai des în cazul transmiterii de informații pe unde radio și se realizează prin întreruperea fascicolului de unde pentru a genera pulsuri sau prin modularea frecvenței sau a amplitudinii undelor. Mai mult, mediul înconjurător din prezent este o «împletitură» de semnale care se întrepătrund și în care deseori există posibilitatea unor efecte sinergice care conduc la noi semnale ELF pornind de la tiparele de interferență a două frecvențe mai mari. De aceea, experimentele în care celulele sau organismele sunt expuse la o singură frecvență nemodulată, deși uneori folositoare, sunt irelevante pentru ceea ce se petrece în afara laboratorului. Aceste experimente incomplete sunt de cele mai multe ori realizate de cercetători motivați financiar, care procedează în felul acesta pentru ca apoi să poată afirma, bazându-se pe studiul lor contrafăcut: «Vedeți, nu există niciun motiv de alarmă»”.

Multe experimente au confirmat reacțiile de stres ale ființelor umane expuse la radiația microundelor și la câmpuri magnetice și electrice de foarte joasă frecvență, stresul fiind precursorul unei stări maladive care determină sistemul imunitar să își exercite funcția. Însă, dacă stresul nu încetează, sistemul imunitar este sub asalt 24h pe zi, 7 zile pe săptămână.

În munca sa de pionierat în cercetarea stresului, dr. Hans Selye a determinat în mod foarte clar un tipar invariabil. Inițial, apariția stresului activează sistemul hormonal și/sau imunitar la un nivel mai ridicat decât cel obișnuit, permițându-i individului să scape de pericol sau să se lupte cu boala. Dacă stresul continuă, nivelul hormonilor și al reactivității imunitare scad la normal în timp. Dacă oprim experimentul în acest punct, putem să ne lăsăm înșelați și să spunem: ființa respectivă s-a adaptat, stresul nu o mai afectează. Însă dacă stresul persistă, nivelul hormonal și cel al reacției imunitare scad și mai mult, sub nivelul normal. În termeni medicali se spune că s-a realizat decompensarea prin stres, iar acum ființa este și mai receptivă la alți factori de stres, iar riscul de apariție a unei proliferări celulare maligne sau a unor boli infecțioase crește.

Reacțiile de stres ale ființelor umane care trăiesc sub linii de înaltă tensiune sau deasupra tunelurilor subterane prin care acestea trec, au condus de obicei la declanșarea cancerului și a altor boli interne, la apariția unor depresii profunde sau la manifestarea unor tendințe suicidare. Cortexul adrenergic (zonă a glandei suprarenale care secretă cortizolul și hormonii corticosteroizi) devine epuizat, iar sistemul endocrin devine eratic. În birouri, câmpurile electromagnetice generate de computere, sisteme de iluminat, telefoane și faxuri, forțează neurotransmițătorul numit acetilcolină să emită semnale de stres subliminale. Tensiunea sanguină și tipul undelor cerebrale se modifică, nivelul trigliceridelor din sânge (factorul de risc pentru atac cerebral, infarct și ateroscleroză) crește. Răspunsul la stres, desincronizarea ciclurilor biologice, interferența cu metabolismul celular și cu procesele de creștere (și lista poate continua) culminează cu alterarea genetică a organismului.

Câmpul de luptă s-a extins acum pretutindeni pe glob

Pe lângă suprapunerea radiațiilor de la frecvențele radio FM și televiziune, de la telefoanele celulare, de la antene și relee, mai avem de-a face și cu radiațiile aplicațiilor militare. Această prezență militară invazivă este posibilă deoarece folosirea după bunul plac a câmpurilor electromagnetice și a radiațiilor de către industrie și armată nu este reglementată sau restricționată în niciun fel. Obsesia secretului, ascunderea adevărului și necinstea sunt tarele care grevează viața celor ce lucrează pentru indivizii bolnavi de putere ce conduc fabricile de armament și destinele economiei mondiale.

Orice ființă umană cu bun-simț și inteligență poate observa cu ușurință obsesia autorităților americane pentru „securitatea națională”, omisiunile și dezinformarea din presă, obsesia secretului, lipsa de onestitate față de populație și desconsiderarea oamenilor de rând de către cei aflați la conducere.

Inginerul Keith Harmon Snow afirma la un moment dat: „Tehnologiile cu microunde și energia electromagnetică sunt folosite de către armată ca elemente componente ale unor arme tocmai pentru că ele sunt nocive pentru viață”.

Evenimentele din 11 septembrie 2001 (9/11) au marcat un dramatic punct de turnură în evoluția omenirii în multiple moduri, unul fiind escaladarea utilizării armelor electromagnetice pentru angoasarea populației și pentru inducerea unei stări continue de frică. Tehnologia de supraveghere electronică, sistemele de emisie și de recepție, atât de pe Pământ, cât și din sateliți, smart-phone-urile, diversele softuri de detectare și decodare a emoțiilor cunosc o utilizare fără precedent. Filmul din anul 1998, Inamicul statului, cu Will Smith și Gene Hackman în rolurile principale, oferă informații despre cum sateliții, supranumiți „ochii din cer”, sau sistemul IRIS, ne pot urmări cu ajutorul radiațiilor electromagnetice din spectrul infraroșu sau din spectrul vizibil. Diversele tehnologii de supraveghere la distanță, cum ar fi cele bazate pe micro-computere, recunoașterea amprentelor și a altor caracteristici anatomice individuale, activarea vocală sau prin intermediul gândului a diferitelor aparate sau monitorizarea undelor cerebrale au devenit acum afaceri profitabile.

În această epocă a undelor electromagnetice, linia de demarcație dintre militari și civili se estompează ușor, pe măsură ce militarii redefinesc toate sectoarele vieții ca fiind un „câmp de luptă”. Armele în mod eufemistic denumite „non-letale” includ sisteme cu unde sonice, phaser-e, unde psihotronice scalare și infraroșii. Oricare dintre ele poate fi folosită oricând, în orice mediu sau la orice demonstrație publică, fără ca victimele să își dea seama pe moment.

Spre exemplu, sistemul de mare putere cu microunde (HPM – High Power Microwave) cunoscut sub numele de Sistemul Activ de Negare (Active Denial System – ADS), pulsează radiații electromagnetice de 95 GHz, făcând astfel ca moleculele din și de sub piele să fiarbă, topind organele interne. Sistemul Acustic cu Rază Mare de Acțiune (Long Range Acoustic Device – LRAD), o armă sonică silențioasă (sistem de comunicare sonoră dirijată), emite în mod dirijat unde acustice termo-elastice de frecvență înaltă (2,5kHz) într-un fascicul de 30 de grade, care ajunge în mod silențios la urechea internă prin intermediul vibrațiilor osoase craniene. O mică amplificare a LRAD poate „prăji” globul ocular și organele interne, iar utilizarea acestuia la distanța de 15 m de victimă duce la afectarea permanentă a auzului. Acest sistem „non-letal” este de obicei montat pe o mașină Hummer și poate fi folosit pentru controlul populației, în special în timpul demonstrațiilor publice. Acesta este „respectul” pe care îl au marii magnați pentru libera expresie și libera asociere prevăzute prin Constituție.

Pulsul electromagnetic anti-materie este explozia de radiație electromagnetică rezultată de la o detonare nucleară și/sau o fluctuație bruscă a câmpul magnetic. Modificările rapide de câmp electric sau magnetic se cuplează la sistemele electronice și produc curenți electrici sau voltaje periculoase. O detonare la câteva mii de kilometri deasupra Pământului, nu numai că ar paraliza sistemele electronice de pe continent, dar le-ar putea chiar distruge.

Câteva date despre armele electromagnetice

Există, de asemenea, armele EM (electromagnetice) care sunt și mai puțin cunoscute, deoarece sunt folosite doar pe ascuns pentru controlul politic în războiul care se desfășoară tacit împotriva populației, a dizidenților și a indivizilor care nu convin diferitelor grupuri de putere. Exemplele includ sisteme laser (cu electroni liberi, raze X, fascicule de particule neutre, amestecuri chimice oxigen-ioduri, lasere chimice avansate ce funcționează pe game medii de infraroșu etc.) care întunecă sau încețoșează vederea și proiectează holograme în câmpul vizual; plasmă cu fascicule de ioni ce modifică aparența realității; sisteme de control al minții, dirijate prin satelit, care mai întâi se focalizează asupra țintei umane folosind „semnătura” ei bioenergetică și apoi cuplează plasma cu câmpul electromagnetic al ființei. Există, de asemenea, sisteme care induc mesaje subliminale direct în creier, cunoscute sub numele de „voce-în-craniu” (voice-to-skull – V2K) sau telepatie sintetică. În atmosfera obsesivă a secretului politic și militar și a înșelăciunilor specifice Războiului Rece, mii de oameni au fost, fără voia lor și adesea fără să fie conștienți, ținte experimentale pentru armele electromagnetice.

Cu ocazia bicentenarului american din 4 iulie 1976, a fost detectat un semnal radio de frecvență foarte scăzută (ULF – ultra low frequency), cunoscut sub numele de „Ciocănitoarea”. Aceasta era o undă pulsatorie de 10 Hz trimisă în jurul lumii de la un enorm transmițător cu amplificare de tip Tesla, din Kiev. În statul Oregon, undeva între Corvallis și Eugene, acest semnal era reamplificat.
Microundele care sunt modulate pulsatoriu sunt elemente eficiente ale sistemului de control mental, deoarece ele pot să treacă prin cutia craniană, care altfel este rezistentă la radiații electromagnetice de frecvență joasă nepulsatorii, cum sunt undele ELF (extremely low frequency). Astfel, nu este deloc o coincidență faptul că între anii 1970 și 1975, rata sinuciderilor în Medford, Oregon a crescut mult peste media națională. Ce este mai puțin cunoscut este faptul că baza militară americană din vecinătate a amplificat semnalul „Ciocănitorii” rusești, direcționându-l către Medford vreme de ani de zile. Acest fapt ne lămurește că acești doi titani s-au tolerat pe ascuns în ceea ce privește experimentele EM cu unde de rezonanță magnetică nucleară, cu inducerea cancerului, cu intervenția în procesele mentale etc., pe toată perioada Războiului Rece. De fapt, „Ciocănitoarea” rusească a „ciocănit” ambasada americană din Moscova în anii ’50, în cadrul proiectului Pandora, având consimțământul tacit al serviciilor secrete americane. Se pare că în anul 1978, în cadrul operațiunii CIA cu numele Pique – precursor al programului HAARP (High-frequency Active Auroral Research Program) – s-ar fi emis semnale radio în afara ionosferei și s-ar fi măsurat (la sol) diferitele efecte pe care acestea le aveau asupra populației umane.

Pe 17 august 1975, senatorul Frank Church, șeful Comisiei Senatului american pentru studierea operațiunilor guvernamentale cu privire la activitățile serviciilor secrete (US Senate Select Committee to Study Governmental Operations with Respect to Intelligence Activities), a fost invitat la emisiunea NBC „Întâlniri cu presa” și a afirmat următoarele: „Eu știu capacitatea care există, de a instaura o tiranie totală în America, și trebuie să vedem în acest aspect că această agenție (Agenția pentru Securitate Națională) și toate agențiile care posedă această tehnologie operează în cadrul legii și sub o supervizare adecvată, astfel încât să nu ajungem în acel abis… de unde nu mai este cale de întoarcere.

În acel an, rușii au propus interdicția armelor EM în Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Mai târziu, la negocierile tratatului SALT (Strategic Arms Limitation Talks – Conferința pentru limitarea armelor strategice) din anul 1978, secretarul general al Partidului Comunist din URSS, Leonid Brejnev, a descris aceste arme ca fiind „mai de temut decât ce ar putea vreodată mintea umană concepe”. El întrevedea un viitor al fasciculelor de radiații electromagnetice provocatoare de amnezie și al tunurilor cu magneto-fosfene care ne pot face să „vedem stele”; al generatoarelor manuale de infrasunete VLF (20-35 Hz) care provoacă greață, diaree și dureri abdominale; al sateliților de supraveghere „Ochi Strălucitori” (Brilliant Eyes), echipați cu scanere multispectrale, interferometre, radiometre spin-scan pentru infraroșii, criogeneratoare (sisteme care produc temperaturi sub -1500C), hărți ale creierului și aparate de tip Neurofon; al sateliților ce creează imagini electronice care se proiectează asupra unor ținte umane în timp real și le asaltează cu lasere…

De la MK-Ultra la EMK-Ultra

Programele MK-Ultra din timpul Războiului Rece s-au transformat în programe de control mental prin unde electromagnetice de la distanță. În anii ’50 (în mod formal MK-Ultra a fost pus în aplicare în anul 1953), dr. W. Ross Adey, subvenționat de CIA și angajat la Institutul de Cercetare a Creierului din cadrul Universității California, Los Angeles, a studiat frecvențele pulsatorii pentru arme cu fascicule de unde care să producă starea de confuzie mentală. Perturbând metabolismul calciului în celulele de la nivelul creierului, concentrarea, somnul și funcțiile creierului puteau fi (astfel) tulburate. Scriitorul englez Evelyn Waugh a fost, probabil, ținta unei asemenea tehnologii [vezi nuvela sa din anul 1957 – Calvarul lui Gilbert Pinfold (The Ordeal of Gilbert Pinfold)].

Campionul mondial la șah din URSS Boris Spassky a susținut că a pierdut campionatul mondial din anul 1972 în fața americanului Bobby Fisher datorită bombardării sale cu radiații/unde care îi provocau tulburare și confuzie mentală.
Apoi a apărut LIDA, un aparat sovietic de antrenare a creierului care emitea unde de 10 Hz, urmat în anul 1958 de Neurofon, care a fost inventat la vârsta de doar 13 ani de viitorul doctor în științe Patrick Flanagan din Bellaire, Texas. Neurofonul putea realiza o „hărțuire” aurică prin microunde sau lasere, prin transformarea sunetului în impulsuri electrice care erau transmise pe unde radio către piele și convingeau creierul că a „auzit” un sunet. Neurofonul, ca oricare descoperire din domeniul controlului mental, a fost foarte repede declarat top secret sub pretextul „siguranței naționale”.

În anul 1961, cercetătorul în neuroștiințe Allan Frey a clasificat purtătorii de microunde, a introdus modularea audio și a trimis de la distanță sunete, prin intermediul microundelor, la cortexul auditiv al țintelor. S-a observat că fasciculele de microunde pulsatorii creșteau permeabilitatea barierei hemato-encefalice, aspect care determina creșterea efectului medicamentelor, bacteriilor și otrăvurilor asupra creierului. Da, este adevărat că frecvențele specifice ale bolilor și ale medicamentelor pot fi transmise prin energie (unde electromagnetice modulate sau pulsatorii). Frey putea să accelereze, să încetinească sau să stopeze complet bătăile inimii prin sincronizarea acestora cu un fascicul de microunde pulsatorii.

În anul 1969, profesorul Jose M.R. Delgado de la Universitatea Yale, un adept spaniol al societății „psihocivilizate”, a perfecționat stimularea electrică a creierului de la distanță ajungând la controlul comportamentului, acțiunilor, instinctelor și emoțiilor de la distanță. În prezent, fascicule concentrate de unde electromagnetice proiectate de la distanță pot să „gestioneze” activitatea creierului ca pe a unei jucării electrice. Țintele umane pot simți când sunt „invadate” de microunde de putere joasă, modulate cu pulsații de 300-3000 MHz, deoarece fasciculul va produce o serie de vibrații sonore neplăcute care sunt percepute mai ales în zona cefei.

În anii ’70 și ’80, cercetătorul rus Igor Smirnov, tatăl „psihocorecției” (un termen rece ca gheața utilizat pentru a desemna transmiterea unor mesaje subliminale cu scopul de a influența voința sau de a schimba parametrii personalității fără ca victimele să știe), a utilizat electroencefalografe (EEG) pentru a măsura activitatea undelor cerebrale. Pornind de la graficele EEG, Smirnov a reușit să creeze o hartă computerizată a subconștientului uman, care includea pulsiunile precum furia și dorința sexuală. Prin intermediul mesajelor subliminale induse, Smirnov putea modifica „peisajul” mental.

În anul 1973, Joseph C. Sharp, doctor în științe la Institutul de Cercetare al Armatei Walter Reed, a pus la punct o metodă de sintetizare a unei audiograme formate din pulsuri de microunde, care reprezenta echivalentul unui mesaj constituit din cuvinte, cu ajutorul Neurofonului inventat de dr. Flanagan, trimițând astfel mesaje codificate în creier. Telepatia sintetică permite receptarea semnalelor sub-vocalizate din creier de către un computer printr-un fascicul maser (Microwave Amplification by Stimulated Emission of Radiation – amplificarea microundelor prin stimularea emisiei radiației). Programul computerizat asociază apoi în mod specific potențialele de acțiune din creier cu anumite cuvinte și „citește” gândurile sub-vocalizate de 15 Hz/5 mW de la nivelul cortexului auditiv. Acesta este un adevărat sistem de supraveghere a minții. Folosind audiograme ELF transmise printr-un singur maser modulat pulsatoriu, gândurile sub-vocalizate ale operatorilor telepatiei sintetice pot fi induse în creierul țintei pentru „conversație forțată”.

Așa cum scria dr. Becker: „Un asemenea aparat are aplicații evidente în operațiuni sub acoperire concepute să facă individul-țintă să creadă că a înnebunit, deoarece a început să audă voci, sau menite să expedieze instrucțiuni nedetectabile unui asasin programat”.

Aparatele de monitorizare a undelor cerebrale, dezvoltate de la stadiul de electroencefalograf (EEG) la cel de magnetoencefalograf (MEG), corelează de la distanță tiparele de unde cerebrale printr-un computer cu cristale al cărui program citește și traduce cuvinte rostite și gânduri nerostite.

Scanerele MEG au viteza și rezoluția necesare pentru a face posibilă interfața creier-mașină, iar superconductorii care funcționează la temperatura camerei au permis fabricarea unor MEG portabile – perfecte pentru efectuarea unor experimente sau pentru hărțuirea persoanelor vizate.

În anul 2003, Agenția Proiectelor de Cercetare Avansate pentru Apărare a lansat programul Interfețe Creier-Mașină (Brain-Machine Interface) pentru a crea „noi tehnologii de creștere a performanțelor creierului prin abilitatea de a accesa în mod non-invaziv aceste coduri din creier în timp real și de a le integra în sisteme periferice sau operații de sistem”. În prezent, soldații din forțele speciale americane poartă căști cu scaner MEG pentru detectarea gândurilor și poartă în rucsac supercomputere pentru procesarea semnalelor.