Ce legatura este intre stres, magneziu si boli

Ce legatura este intre stres, magneziu si boli

Ce legatura este intre stres, magneziu si boli

131
0
DISTRIBUIȚI

Ce legatura este intre stres, magneziu si boli

Legatura dintre stres, magneziu si boli
Carenţa de magneziu este asociată cu un număr mare de afecţiuni cronice, iar când este neglijată se poate ajunge la complicaţii serioase care pot pune viaţa în pericol. Iată de ce este important să consumăm zilnic alimente bogate în magneziu sau, în cazul în care acest lucru esteimposibil, să ne asigurăm necesarul prin intermediul suplimentelor.
Magneziul este un mineral esential cere indeplineste numeroase functii in organism. Acesta este raspunzator de producerea energiei corpului pentru a mentine enzimele, ADN-ul, colesterolul sub control. O carenta de magneziu este dificil de diagnosticat, mai ales datorita faptului ca nu are

loading...

simptome evidente. O asemenea lipsa se poate manifesta prin diferite tulburari ca hiperemotivitate, anxietate, tremur, stare depresiva, dureri de cap, ameteli, insomnii, crampe, spasme musculare, dureri ale oaselor, ale spatelui, palpitatii si dificultati respiratorii.
Cele mai importante probleme de sanatate pe care lipsa de magneziu le poate provoca sau antrena:

-Anxietatea si crizele de panica;
-Astmul;
-Cheagurile de sange;
-Bolile intestinelor;
-Cistitele;
-Depresia;

-Diabetul;
-Oboseala;
-Bolile cardiace;
-Hipertensiunea;
-Hipoglicemia;
-Insomnia;

Bolile renale;
-Bolile ficatului;
-Migrenele;
-Problemele locomotorii (fibromialgie, probleme cronice de spate, probleme neurologice, dureri etc.)
-Problemele neurologice;
-Problemele ginecologice si obstetricale;
-Osteoporoza;
-Sindromul lui Raynaud;
-Uzura dintilo
Factorii alimentari pot juca un rol semnificativ in originea tulburarii ADHD iar deficienta de magneziu poate duce la tulburari de comportament. Un numar semnificativ de cercetatori au aratat ca un procent de 60-90% dintre boli sunt cauzate sau agravate de stres. Stresul are o stransa legatura cu afectiuni precum boala cardiaca, tensiunea si diabetul.
Doza zilnica recomandata de magneziu luata din alimente este de doar 300-400 mg.
Deficienta de magneziu cauzeaza deficienta de serotonina care are ca rezultat comportamente aberante, printre care depresia care poate duce in final la sinucidere sau violenta irationala.
Suplimentele cu magneziu constituie prima recomandare care li se face persoanelor stresate. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne explică legătura dintre magneziu şi stres: „Magneziul este implicat in funcţionarea celulei nervoase.
Suplimentele cu magneziu constituie prima recomandare care li se face persoanelor stresate. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne explică legătura dintre magneziu şi stres: „Magneziul este implicat in funcţionarea celulei nervoase. Lipsa magneziului din dietă stă la originea stărilor de confuzie mentală, de dezorientare, la originea insomniilor, a stărilor depresive, a anxietăţii. De asemenea, carenţa de magneziu se manifestă şi prin dureri de cap, ameţeli, tremurături, senzaţie de lipsă de aer, diminuarea reflexelor, scăderea tensiunii arteriale, tulburări de ritm cardiac. Iar la femeile cu carenţă de magneziu, durerile menstruale sunt mai accentuate”.
De multe ori, carenţele de magneziu sunt confundate cu cele de calciu, simptomele fiind asemănătoare. Această confuzie in diagnostic poate crea probleme serioase. „Cele două minerale sunt antagoniste, iar suplimentarea calciului in dietă poate accentua carenţa de magneziu. Asimilarea magneziului interferă cu cea a calciului, iar dieta noastră este mai bogată in surse de calciu decăt de magneziu”, ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Carenţele de magneziu pot apărea şi in cazul unor probleme de absorbţie intestinală sau in cazul unor afecţiuni ca diabetul, tulburările renale, hormonale.
Magneziul se asimilează cel mai bine din alimente: leguminoase (mazăre, fasole, soia), nuci, arahide, cereale integrale, carne, lactate, ouă. 100 g germeni de grău conţin 260 mg magneziu, făina de soia – 250 mg; fasolea – 180 mg; nucile – 130 mg; făina integrală de grău – 120 mg; spanacul – 70 mg; smochinele – 70 mg; orezul brun – 43 mg; bananele – 35 mg; porumbul – 23 mg; orezul alb – 11 mg.