Ce boli pot ascunde frisoanele

Ce boli pot ascunde frisoanele

Ce boli pot ascunde frisoanele

134
0
DISTRIBUIȚI

Ce boli pot ascunde frisoanele

Ce sunt frisoanele și ce boli pot ascunde?
Frisonul este o reacție a corpului care se caracterizează prin tremurătură involuntară, mai mult sau mai puțin generalizată, a mușchilor. Frisonul poate fi însoțit de clănțănituri ale dinților și de oripilare („piele de găină”).

loading...

Este o reacție normală a corpului față de frig. Ca răspuns la scăderea temperaturii corpului, reflexul de frison, provocând contracturi musculare, generează căldură. Frisonul se observă, de asemenea, în asociere cu un puseu de febră, în faza inițială a bolilor infecțioase, sau în cursul septicemiilor, când au loc descărcările microbiene în circulația sangvină.

Frisonul reprezintă senzaţia de frig excesiv chiar dacă persoana poartă haine groase sau este învelită în pături. Când apare frisonul, persoana afectată poate să tremure şi să fie palidă.
Frisoanele sunt adesea legate de febră, creşterea temperaturii peste valoarea normală (adică peste 370C).

Febra este un semn de infecţie sau inflamaţie în organism. Se consideră febră temperatura orală mai mare de 37,50C la copii sau temperatura axilară mai mare de 37,2-37,5 la adulţi.
Febra reprezintă o parte a răspunsului organismului la infecţii prin creşterea temperaturii corpului.

Frisoanele sunt produse de contracţii şi relaxări rapide ale muşchilor, procese menite să crească temperatura corpului. Febra ajută la distrugerea agenţilor patogeni care au produs infecţia sau previne răspândirea acestora, deoarece cei mai mulţi dintre ei supravieţuiesc doar la o temperatură normală a corpului.

Frisoanele şi febra pot fi produse de afecţiuni relativ uşoare, cum ar fi răceala sau de unele severe, ca de exemplu gripa, malaria sau meningita. Frisoanele şi febra sunt mai frecvente la copii decât la adulţi deoarece chiar o boală uşoară produce febră la copii.
Expunerea la temperaturi scăzute şi o scădere a temperaturii corpului (hipotermie, temperatura corpului mai mică de 350C) poate provoca de asemenea frison deoarece muşchii se contractă şi se relaxează pentru a încălzi corpul. Bolile autoimune şi cele inflamatorii, ca şi unele tipuri de cancer pot determina şi ele febră şi frison.
Simptome care pot apărea alături de frison:
• Dureri generalizate;
• Tuse;
• Diaree;
• Otalgie (durere la nivelul urechii);
• Febră;
• Stare generală alterată;
• Piele caldă, uscată sau transpiraţii;
• Letargie;
• Greaţă;
• Erupţie cutanată;
• Transpiraţii;
• Vărsături.
Frisoanele severe care persista mai mult de o ora pot fi simptomul unor conditii mai rare, cum ar fi malaria sau hipotermia. In functie de situatie, frisoanele pot fi tratate la domiciliu, dar cazurile mai grave necesita ajutor medical.

Cauze
Multe dintre afectiuni pot cauza frisoane severe, dar bolile bacteriene sau virale, cum ar fi gripa si pneumonia sunt printre cele mai comune. Alte infectii si inflamatii din organism, care pot cauza frisoane sunt: infectiile tractului urinar, racelile, accidentul vascular cerebral, sindromul respirator acut sever, bolile reumatoide acute, trauma provocata de un abces dentar, o rana infectata, pleurezie si psoriazis sau meningita.
Crizele severe de frisoane si tremuraturi pot fi asociate cu alte tipuri de infectii, cum ar fi nasterea si avortul spontan. De aceea, daca frisoanele apar dupa nastere sau avort, trebuie anuntat medicul.
Efectele secundare sau reactiile alergice la medicamentele eliberate pe baza de prescriptie medicala pot inlcude frisoane severe.
Frisoanele pot sa apara si in timpul unor proceduri medicale, cum ar fi transfuziile de sange, interventiile cardiovasculare si lucrarile dentare.